Zăpada desprinsă din basme de la Straja, din ultima zi a vacanței de iarnă a fost înlocuită de un drum plin cu peisaje de primăvară. Dovada a fost soarele puternic și strălucitor, dar și înlocuirea frigului de la munte cu o vreme blândă, care nu m-a făcut deloc să mă gândesc la faptul că sunt în luna decembrie. Îmi doream demult să ajung în Târgu Jiu pentru operele lui Brâncuși,  iar vremea din 26 decembrie m-a ajutat din plin.

Pe alte drumuri de poveste așadar, între munte, podiș și câmpie, am pornit spre Târgu Jiu, cu soarele la purtător.

Te invit să descoperi mai departe, poveștile neprețuite de la Târgu Jiu, lăsate moștenire de Constantin Brâncuși.

Peisaj de pe drum

În funcție de orașul din care veniți, aveți mai multe variante de traseu pentru a ajunge la Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși din Târgu Jiu.

Acces rutier:

– pe DN67 Râmnicu Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși;

– pe DN66 Simeria – Hațeg -Petroșani – Defileul Jiului – Tg.Jiu  – Ansamblul sculptural  Constantin Brâncuși;

– pe DN6 Craiova – Filiași, DN66 Filiași – Rovinari – Tg.Jiu – Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși.

Dacă alegeți trenul, cea mai apropiată gară este cea din Târgu Jiu.

Orașul Târgu Jiu este recunoscut în lume prin opere Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, realizate între anii 1937-1938 de Constantin Brâncuși. Lucrările ansamblului (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului) definesc concepția creatoare a artistului și sunt mărturii în timp ale sufletului și geniului românesc.

Parcul Coloanei, Târgu Jiu

Coloana Infinitului se află într-un parc îngrijit şi refăcut în urmă cu 18 ani, situat chiar la intrarea în Târgu Jiu, pe drumul dinspre Râmnicu Vâlcea, iar Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii se regăsesc în Parcul Central din zona centrală a oraşului.

Parcul Coloanei, Târgu Jiu

Coloana Infinitului a mai fost consemnată şi cu denumirile de: „Coloana Nesfârşitului”, „Coloana fără Sfârşit”, „Stâlpul Nesfârşitului”, „Stâlp Nesfârşit” sau  „Stâlpul”.  Arhetipul românesc al Coloanei a fost însă, demult recunoscut de către sculptor.

„Coloana Infinitului” simbolizează potrivit istoricilor, scriitorilor și criticilor de artă, un lanț al lumilor.

Ca formă, lucrarea „Coloana Infinitului” este o înşiruire a unui singur motiv: un element romboidal numit de Brâncuşi „mărgea”. Astfel, acest şir de „mărgele” poate să sugereze uşor simbolismul de origine indiană al „Lanţului lumilor ”: „O astfel de lume poate desemna orice formă a manifestării, indiferent de natura sau mărimea ei; ea poate reprezenta de exemplu întregul cosmos sau doar umanitatea, sau chiar un singur individ uman, fiind în acelaşi timp „suflul” care le susţine şi le menţine, şi fără de care ele nu ar putea să aibă vreo realitate şi nici să existe în vreun fel.” (R. Guenon).

Parcul Coloanei, Târgu Jiu

Lucrările lui Constantin Brâncuși au reprezentat baza unui proiect, care, așa cum mărturisea sculptorul însuși era alcătuit din elemente arhitecturale cu valoare simbolică: „o alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca și intrarea în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar și denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoștinței, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălțându-se fără sfârșit, așa cum trebuie să fie și recunoștința noastră”.

Coloana Infinitului, Târgu Jiu

Ansamblul a fost inaugurat pe 27 octombrie 1938 și reprezintă un omagiu adus eroilor căzuți în timpul Primului Război Mondial.

În realizarea coloanei, Brâncuşi s-a inspirat din arta şi arhitectura populară de la 1800. Casele ţărăneşti construite în preajma anului 1800, cuprindeau stâlpi asemănători Coloanei.

Coloana Infinitului, Târgu Jiu

Coloana, de o frumusețe ce naște întrebări, a fost nu de puține ori,  subiect al dezbaterilor cercetătorilor și sculptorilor, care se întrebau dacă Brâncuși cunoștea în perioada realizării sculpturii, ce simbolizează efectul de piramidă. Alți critici atribuie coloanei diverse simboluri, cele mai multe fiind legate de partea spirituală, de cunoaștere, simbolistică pe care o veți întâlni foarte mult în scrierile lui Mircea Eliade.

Istoricul religiilor vorbea despre un paradox și anume, faptul că, Brâncuși și-ar fi găsit sursa inspirației „românești”după întâlnirea lui cu unele creații „primitive” și arhaice.

Coloana Infinitului

Indiferent de simbolistica ei, eu am admirat Coloana precum un copil care își dorea demult să vizioneze frumosul. Localizarea Coloanei este într-un spațiu deschis care vă permite să realizați fotografii, însă doar de distanță. Nu vă puteți apropia de ansamblu și nici nu aveți voie să-l atingeți. Încercați să respectați panourile și indicațiile agenților de pază prezenți în parc, pentru o bună conservare în timp, a operei.

Cu imaginea Coloanei rămasă în suflet, timpul s-a scurs rapid, așa că m-am îndreptat spre Parcul Central din Târgu Jiu pentru a descoperi și celelalte povești neprețuite ale lui Constantin Brâncuși.

Parcul Central, Târgu Jiu

Parcul este străjuit de un dig special amenajat pentru lacul de acumulare de pe râul Jiu și reprezintă un loc de promenadă atât pentru localnici, cât și pentru turiști. Este una dintre zonele cele mai căutate ale orașului. Nu există turist care să viziteze orașul, fără să ajungă aici.

Aleea de promenadă, Parcul Central, Târgu Jiu

Dinspre aleea de promenadă de pe malul lacului te poți plimba pe alte alei înguste cu băncuțe, până în dreptul ansamblului Masa Tăcerii, situat foarte aproape de una dintre intrările în parc.

Aleea de promenadă, Parcul Central

Parcul Central, Târgu Jiu

Parcul Central, Târgu Jiu

Complexul din Parcul Central începe cu Masa Tăcerii. Ce simbolizează ea? Masa la care stau flăcăii satului și ţin o ultimă întrunire înainte de a pleca pe front.  Opera a fost începută în anul 1937 şi definitivată în 1938. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.

Masa Tăcerii reprezintă după alți cercetători, viața spirituală a țăranului râman, cele 12 scaune adunate în jurul mesei centrale simbolizând cei 12 apostoli devotați lui Hristos.

Sculptura deține un dualism simbolic, devenind o masă a tăcerii dinaintea bătăliei. Și acestei opere i s-au atribuit de-a lungul timpului numeroase alte simboluri din mitologii diverse.

Masa Tăcerii, Parcul Central, Târgu Jiu

Parcul Central, Târgu Jiu

Masa Tăcerii, Târgu Jiu

Alee către Masa Tăcerii

Partea axei ce unește cele 3 sculpturi ale lui Brâncuși este reprezentată în continuare de Aleea Scaunelor, care unește Poarta Sărutului de Masa Tăcerii. A primit această denumire, pentru că sculptorul a dispus pe o parte și celalată 30 de scaune din piatră, în formă de clepsidră. Și aici s-au găsit de-a lungul timpului multiple interpretări.

Aleea Scaunelor poate reprezenta legătura dintre sacru şi profan, dintre viaţă şi moarte, dintre raţiune şi suflet, dintre materie şi haos. Scaunele sunt situate între Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, de unde vin și multiplele interpretări științifice, filozofice, culturale, istorice sau religioase.

Aleea Scaunelor, Târgu Jiu

Vizualizând întregul ansamblu, cred că monumentele lui Brâncuși de la Târgu Jiu trebuie văzute ca un tot unitar. Deși monumentele sunt aflate în strânsă legătură simbolică unul cu celălalt,  mulți au interpretat operele ca fiind un ritual al trecerii spre viața de apoi, datorită așezării pe aceeași axă.

Aleea spre Poarta Sărutului

Poarta Sărutului, de o frumusețe deosebită este și ea, plină de semnificaţii. Una dintre acestea este trecerea spre o nouă viaţă sau spre iubirea eternă. Sufletele soldaților, căzuți pe câmpul de luptă, trec prin această poartă pentru a ajunge într-o altă lume.Potrivit altor istorici, Poarta Sărutului este interpretată ca Poarta Raiului sau arc de triumf al biruinţei soldaţilor. Ea este o poartă de trecere sau reprezintă Marea Trecere.

Poarta Sărutului, Târgu Jiu

Poarta Sărutului, Parcul Central

Pline de simboluri, operele lui Brâncuși sunt superbe pur și simplu, așa că… eu vă invit să fiți Călători de Poveste la Târgu Jiu măcar o dată, să le vizitați.

Parcul Central este o zonă liniștită și relaxantă pentru plimbare și deține foișoare, locuri de joacă pentru copii, restaurante și alei înguste, pline de farmec.

Parcul Central, Târgu Jiu

Mi-am luat rămas bun de la Târgu Jiu, cu peisajele sale de poveste din Parcul Central, păstrând promisiunea că voi reveni pentru a descoperi și alte atracții turistice ale acestui orășel liniștit, în care timpul, oamenii, locurile, par a avea aceeași tăcere plină de semnificații, precum operele neprețuite ale lui Constantin Brâncuși.

Pe curând! 🙂